Incert

E soare afară. Prin găurile temniței mele încă mai răzbat raze de soare. Mai știi oare cine sunt? Sau de ce m-ai închis aici? Sau, am dispărut ca Mica Sirenă, în învolburarea sufletului tău rătăcitor? Pereții-s reci. Ca iarna. Zâmbetul meu nu mai e zâmbet. E o grimasă pe care-o trimit întunericului din mica mea…

19 reasons why

„O să-ți arăt frica într-un pumn de praf” (T.S.Elliot) A plouat. Cu raze de soare și fulgi de nea. A plouat atât de tare, încât pe străzi s-a făcut o baltă mare, în care puteai arunca pietre, ca să numeri câte cerculețe fac. Am stat deoparte, să privesc Pământul atins de stropi și să zâmbesc….

The Broken Princess

Cum firele de nisip se scurg prin clepsidra timpului, așa și picăturile de cerneală se usucă pe biroul părăsit. Culorile, altădată vii, acum sunt șterse. Viața veselă stătea uitată în dulap. Cu ochii-n soare, prințesa privea cum visele se spulberau ușor, ușor, ca o amintire de vară. Se trezise de multe ori cu ochii deschiși…

Z

–Nu pot să mai fac asta. Știi, asta chiar înseamnă tot pentru mine și nu o pot lăsa așa, doar pentru un moft. Iartă-mă. Și am plecat. Simțeam cum se dărâmă ceru-n capul meu, dar nu aveam curajul să dau înapoi. Dacă i-aș fi văzut iar ochii plânși și inima trădată, poate, aș fi retras…

Lacrimi de Phoenix

„Phoenixes burst into flame when it is time for them to die and are reborn from the ashes.” (J.K. Rowling) „A plouat azi. Nu doar afară. A plouat și-n sufletul meu. Cu picături de foc și săgeți adânc înfipte acolo unde te doare. Nu pot defini exact locul pentru că nu știu unde e. În…

1976

Se uita în gol. Ochii priveau în gol, de parcă sensul vieții s-ar fi ascuns undeva după o stâncă greu de urcat. Mâinile-i tremurau, iar zâmbetul era șters. Hârtia veche o aștepta pe birou. Mirosul de cerneală au forțat-o parcă, să se îndrepte spre geam și să privească. În spatele draperiilor de culoarea frunzelor ruginii,…

Rugă

Bunica-mi spunea despre tine că ești bun. În poveștile ei, nu erai un cavaler călare pe un cal alb, erai un bătrân cu păr sur, argintiu și o desagă plină de povești și amintiri. Îmi povestea despre toate amintirile voastre. Cum vă jucați cu visele și le puneați la umbra nucului, le scriați pe frunze…

Hotar

„Dacă am fi prieteni cu timpul poate acesta s-ar îndura să stea puțin în loc pentru a ne bucura de anumite momente, dar…” Dragă 2016, Mă mai cunoști? Acum 365 de zile, ți-am scris. O poveste. Povestea unor frunze rătăcite, frunze ce-și căutau dorul. Nu m-aș fi așteptat să ajungem prieteni buni. Azi îmi pare…

Bunicilor mei, de Crăciun

  Au trecut câțiva ani de când nu i-am văzut. Niște bătrâni cu chipurile obosite, cu părul cărunt, cu ochii verzi, dar plini de viață. Unul înalt și autoritar, iar celălalt micuț și blând ca un fulg. Unul a trecut prin faima războiului, iar celălalt a trecut prin comunism, uitând cât de greu era. Acum,…

Poveste

Stătea într-un colț. Orice mângâiere a vântului îi trimitea privirea în altă parte. Razele soarelui îi atingeau dulceag rănile, dar le acoperea. Putea privi totul, dar nimeni nu-l vedea. Câteodată, mai glumea cu lacrimile ce-i treceau pragul „Cred că Harry Potter mi-a lăsat mie pelerina lui invizibilă”. Cu toate astea, ducea cu el multe povești…